„Geometrii Subiective”

18 Noiembrie 2022 - 27 Ianuarie 2023

Analizând dinamica complexă dintre geometrie și percepție vizuală, expoziția „Geometrii Subiective” propune o incursiune în opera a șapte artiste contemporane a căror preocupare comună este reflecția poetică asupra configurației spațiului vizual. Imaginată ca o structură fluidă răspândită pe planuri și direcții multiple de interpretare, expoziția aduce în prim plan câteva poziții artistice a căror viziune originală și concentrare de semnificații gravitează în jurul paradigmelor artei minimaliste și abstracțiunii geometrice.

Lucrările din această prezentare, realizate de șapte artiste de vârste și generații diferite, sunt răspunsuri subiective la viața contemporană, condensate într-un vocabular vizual ce reflectă o gamă largă de influențe, de la matematică și tehnologii informatice, la filosofie și geometrie sacră, cosmologie, fizică cuantică, teoria complexității, mișcarea de pictură Color Field, chimie și arhitectură. Această perspectivă artistică feminină vine să confirme că nu există supremație sau barieră de gen atunci când este vorba despre creația abstractă, ci același impuls de a urmări experimente artistice inovatoare, utilizarea materialelor noi și găsirea celei mai pure expresii artistice a experiențelor trăite.

Preocupată cu expresii vizuale și conceptuale pure, Arantxa Etcheverria (n.1975, Franța, locuiește și lucrează în București), este fascinată de formele dramatice ale arhitecturii moderniste, pe care le întâlnește în țara ei adoptivă, România. Geometriile arhitecturale neașteptate, precum forma ferestrelor și a ușilor, unghiurile pereților abrupți, sau scările curbate, sunt transfigurate în volume sculpturale cu suprafețe tactile și compoziții picturale în care paletele restrânse de culori le atenuează „marginile dure”. Aceste reconfigurări geometrice sunt mai mult decât studii ale formelor în spațiu, ele sunt rezoluții vizuale ce sintetizează experiența spațiului poetic.

Irina Dumitrașcu Măgurean (n.1985, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca) practică o fotografie care se adresează sferei non-reprezentaționalului, punând accent pe diverse experimente care surprind momente efemere într-o continuă interacțiune a luminii și a spațiului. Lucrările ei sunt compoziții geometrice minimale, în care detaliile, liniile, formele și texturile amplificate îngustează elementele existente ale realității până când acestea devin materie independentă, abstractă. Reflectând asupra intensității luminii și a percepției intangibilului, fotografiile ei Polaroid evocă nevoia unei reconcilieri poetice a neantului cu realitatea, de a deveni o situație, o stare sau chiar poezie în stare pură.

Machteld Rullens (n.1988, trăiește și lucrează la Haga) lucrează cu elemente sculpturale care fac trimiteri la istoria picturii și arhitecturii. Cutiile ei de carton pictate sunt atât câmpuri de culoare organizate în diverse forme și compoziții geometrice, precum și sculpturi tridimensionale cu texturile cele mai diverse. Aplicând pe întreaga circumferință a lucrărilor porțiuni mari de culoare care dau impresia că se topesc, plutind aparent paralel cu suprafața lucrării într-un spațiu atmosferic nedeterminat. Machteld Rullens creează un efect dramatic care sporește efectul de intimitate și monumentalitate moale a sculpturilor.

Mihaela Hudrea (n. 1989, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca) înfățișează un univers aflat într-un dublu proces de contracție și de expansiune – creând abstracții picturale care par să explice modul în care tehnologia recalibrează percepția noastră despre lume.După cum ea însăși afirmă în manifestul ei artistic, „pictura abstractă cere un amestec de percepție, intuiție și cunoaștere, o doză de mirare colectivă combinată cu cercetare științifică despre locul nostru în Univers.”

Dintr-o perspectivă mai analitică, Virginia Toma (n. 1983, trăiește și lucrează în București) apelează la matematică pentru a transcrie geometrii liniare, structurate în grile obsesive „care dezvoltă procese de gândire desfășurate în mecanisme calculate ce precedă procesul artistic.” Jucându-se cu proporțiile și cantitățile, cu simetriile și noțiunile abstracte care stau la baza geometriei (cum ar fi punctul, linia, suprafața), artista dezvoltă rețele de spații generative, angajând toate elementele structurale într-un amplu dialog.

Culorile telurice echilibrează perfect suprafețele geometrice ascuțite în picturile Oana Năstăsache (n.1991, trăiește și lucrează la Cluj). Artista extrage elemente vizuale din naturi statice sau peisaje, alimentând o fuziune a formelor abstracte cu reprezentările din natură, în compoziții ritmice, calde, ce alternează semnele gestuale cu formele geometrice. Rafinate, extrem de intuitive și sofisticate în simplitatea lor, picturile ei sunt încercări estetice de a îmblânzi aceste suprafețe contrastante, uneori agresive, prin găsirea unor soluții vizuale armonioase.

Vanessa Singenzia (n. 1990, locuiește și lucrează în Cluj-Napoca) abordează intuitiv practica ceramicii, prin diverse strategii care permit alternarea elementului sculptural cu cel conceptual. Jucându-se cu diferitele tactilități ale materialelor folosite, artista potențează expresivitatea formelor ceramice utilizând culori vii ce subliniază compozițiile și raportul de forțe. Lucrările ei, care includ atât obiecte funcționale, cât și sculpturi abstracte, sunt caracterizate de umor și caracter, și o prospețime aparte, dezvoltând un limbaj formal atrăgător susținut de soluții conceptuale și tehnice inovatoare.

Punând în valoare aceste dinamici artistice de sintetizare ale experiențelor individuale în forme ce funcționează ca adevărate matrici de cunoaștere, această expoziție „Geometrii Subiective” ne oferă șansa unei racordări la noile idei și conținuturi emergente în creația contemporană. De la percepţia sensibilă a arhitecturilor cotidiene și spaţiului intuiţiei geometrice, de la spațiul miturilor și simbolurilor, la spaţiul artistic şi metafizic, expoziția articulează un spațiu poetic unde experiența valorificată prin creație capătă valențe universale. (Maria Rus Bojan)

Maria Rus Bojan este critic de artă și curator independent din România, care trăiește și lucrează la Amsterdam. De-a lungul carierei sale de 30 de ani, Maria Rus Bojan a organizat proiecte internaționale, care au inclus figuri importante ale scenei artistice românești precum Ana Lupaș, Cornel Brudașcu, Ion Grigorescu, Paul Neagu, și a contribuit la debutul celor mai de succes artiști din ziua de astăzi, incluzând artiști precum Victor Man, Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan și Alin Bozbiciu. Colaborarea ei de lungă durată cu artistul german Ulay (1943-2020) a condus la publicarea monografiei autorizate „Whispers”, care a fost distinsă cu Premiul AICA Olanda în 2015. A curatoriat prima retrospectivă internațională a lui Ulay la Centro Parraga Murcia, 2005 și a contribuit ca expert la retrospectivele artistului de la Schirn Kunsthalle Frankfurt, 2016, și Stedelijk Museum Amsterdam, 2020. Maria Rus Bojan a fost co-curator al Performing History, Pavilionul României la Bienala de la Veneția în 2011. Între 2017-2020 a fost curatoarea a trei expoziții retrospective și redactor al mai multor publicații dedicate renumitei artiste poloneze Magdalena Abakanowicz. A curatoriat, alături de Bogdan Ghiu, expoziția „Aripa secretă”, desfășurată în cadrul Bienalei Art Encounters 2021 de la Timișoara și este curatoare, împreună cu Thierry Morel, a viitoarei expoziții „Pictural Affinities: Cornel Brudașcu and Alin Bozbiciu” la Cromwell Place, Londra, în decembrie 2022. Maria Rus Bojan este președintele Fundației Europene ArtEast, iar din 2008 conduce MB Art Agency, o platformă pentru proiecte curatoriale și consultanță artistică dedicată artei est-europene. 

Mulțumiri speciale: Goldeen CARGO